 |
| Copilarie |
Adulții uită să se joace precum copiii. Adulții uită să iubească precum copiii care-și dăruiesc inima fără să dorească ceva la schimb. Deși ei – cei trecuți prin viață – consideră că știu multe și că au descusut fiecare fir al experiențelor umane, de fapt, mai au atâtea de învățat! Rămân în continuare necunoscători, doar prin simplul fapt că-și reprimă latura copilărească, care va continua să existe până la moarte în adâncul lor.
Noi devenim adulți și vedem cum veselia din viețile noastre ia sfârșit, dar nu este chiar așa, căci ea este încă acolo, lângă copilul pe care nu-l acceptăm și-l izgonim, pentru că „acum suntem adulți și nu se cuvine să fim altceva decât niște oameni serioși și posomorâți”. Sufocăm părți semnificative din eul nostru, deoarece societatea ne forțează să credem că a fi copilăros este un lucru rău, că suntem imaturi și nu știm să ne comportăm cu cei din jur. Ni se impune o anumită etichetă, precum niște cătușe ale minții, pe care trebuie s-o respectăm cu strictețe.
Nu sunt perfectă, ba chiar râd zgomotos, dacă mă simt bine și mă bucur precum un copil care abia descoperă viața, care abia descoperă florile și plantele viu colorate. Nu este nimic greșit în a te bucura de lucrurile mici, să sari în sus de bucurie și să zâmbești ca un îndrăgostit la fiecare pas. Cu toții, cei ce trăim, descoperim viața în fiecare zi, cu bune și cu rele, însă asta nu ne va face niciodată imaturi, ci doar prezenți și fericiți!
Restul lumii, care alege să trăiască după normele acestei societăți și nu fac ce le poftește inima, dorm pe picioare, aleargă după lucruri materiale și suferă ca niște deținuți. Libertatea ți-o creezi tu, nu ți-o pune cineva în poală! Sunt liberă atunci când vreau să mă gătesc și să arăt bine, dar și atunci când vreau să ies ciufulită afară, cu batic în cap. Ies să mă bucur de vreme, de soare și aer, poate să savurez o înghețată la umbră.
Noi suntem suma tuturor vârstelor noastre, suntem copii, adolescenți și adulți. E nebunesc să crezi că o vârstă te reprezintă, când, de fapt, este doar un număr, care va crește an de an, dacă îi dai voie și-l lași să te definească. Mulți adulți vor să distrugă ce avem noi, copiii, să ne dezarmeze și să devenim modelul lor, josnic de urmat. Atât timp cât cineva nu este fericit cu viața pe care o are, nu are niciun drept să-și bage nasul în a ta!
Maturitatea – în viziunea mea – nu înseamnă să spui vorbe mărețe, nici să arunci cu vorbe dureroase, venite din propriile noastre frustrări, în stânga și în dreapta, ci să fii atent la nevoile celor din jur și să trăiești în liniște și pace. Iubiți ca niște copii, distrați-vă ca niște adolescenți și continuați să creșteți sufletește, dar fără limite! Viața nu se termină odată cu copilăria și adolescența, ea continuă să evolueze precum un balon umplut cu aer și să se ridice tot mai aproape de cer.
P.S.:
Lăsați un comentariu și spuneți-mi ce v-a plăcut, sau daţi un share pe reţelele de socializare pe care le folosiţi, arătând aprecierea pe care o aveți față de munca mea și împărțind, astfel, conținut de calitate cu cei dragi! SHARING IS CARING! 💝Hashtag #anamariatoma #damariart #dezvoltarepersonala #psihologie #ratiune #sentimente #socializare #ganduri #relatii #comunicare #copilarie #societate #maturitate #viata #fericire #iubire Keywords: damariArt Ana Maria Toma relatii comunicare dezvoltare personala sentimente psihologie copilarie societate maturitate viata fericire iubire
